Ce a reușit să realizeze Maia Sandu în trei ani de mandat

Integrarea europeană

În programul său electoral, Maia Sandu a pus cel mai mare accent pe integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, transmite Știri.md.

„Scoaterea Moldovei din izolare și apropierea de UE” – acesta a fost unul dintre cele cinci „obiective naționale” ale șefei statului, în noiembrie 2020, atunci când a candidat pentru funcția de președinte al țării. Atunci ea a promis că va întreprinde toate măsurile necesare pentru integrarea europeană a Moldovei.

Astfel, în toți acești trei ani, Moldova a reușit să depună cererea de aderare la UE, a primit statut de țară candidată și a fost aprobată de CE începerea negocierilor privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

Schimbarea Parlamentului

Atunci când Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, nu exista o majoritate clar formată în Parlamentul Republicii Moldova, care a fost ales după un sistem mixt: unii dintre deputați erau din circumscripții uninominale, iar alții – de pe liste de partid.

Cu toate acestea, în mai puțin de șase luni de la numirea sa în funcție, Maia Sandu a reușit să dizolve Parlamentul, iar două luni mai târziu au fost organizate alegeri parlamentare anticipate. În urma alegerilor parlamentare, Partidul Politic PAS a câștigat 63 dintre cele 101 mandate în Parlament. Din vara anului 2021, Maia Sandu și PAS au obținut practic puterea absolută în Republica Moldova.

Cheltuielile președintelui

Maia Sandu a promis să reducă cheltuielile președintelui țării. Aceasta a promis să excludă cheltuielile pentru evenimente costisitoare și vizite oficiale inutile și a promis să insiste asupra utilizării raționale a fondurilor pentru evenimentele de protocol.

Cu toate acestea, cheltuielile sale nu au scăzut, ci, dimpotrivă, au crescut. Dacă în 2017 (pe când șeful statului era Igor Dodon), cheltuielile administrației prezidențiale au totalizat peste 14 milioane de lei, atunci în 2022 cheltuielile erau peste 25 de milioane de lei.

Și cheltuielile bugetului de stat pentru administrația prezidențială au crescut semnificativ: în 2021, acestea au fost de peste 29 de milioane de lei, iar în 2023 – de peste 40 de milioane de lei.

Totuși, trebuie menționat faptul că aceste cheltuieli includ, printre altele, plata pentru serviciile comunale, ale căror tarife au crescut semnificativ. În același timp, cheltuielile pentru deplasările în străinătate ale președintelui, într-adevăr, au scăzut. De exemplu, în 2019 (președinția lui Dodon), pentru deplasări au fost cheltuiți 1,8 milioane de lei, iar în 2022 – peste 534.000 de lei.

Cauze penale de rezonanță

Tot unul dintre principalele obiective ale Maiei Sandu și ale PAS-ului este reforma justiției și lupta împotriva corupției.

În acești trei ani, Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova pentru furtul miliardului. Unul dintre principalii beneficiari și organizatori ai furtului miliardului, Vladimir Plahotniuc, este și el în căutare. Acesta nu a fost condamnat, însă i-au fost sechestrate bunurile din străinătate, inclusiv aproximativ trei hectare de teren. Un alt dosar penal de mare rezonanță este așa-numitul „dosar kuliok” împotriva fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Acesta a fost reținut în mai 2022, apoi eliberat. După un an și jumătate cazul rămâne nefinalizat, iar procedurile judiciare continuă.

Sandu a mai promis în programul său electoral că va modifica Constituția pentru a simplifica procedura de confiscare a bunurilor. În cei trei ani de președinție, așa o modificare a Constituției nu a fost votată.

Așadar, actuala guvernare nu are cu ce se lăuda în domeniul justiției. Reformarea sistemului justiției rămâne principala problemă a celor care au ajuns la putere cu promisiunea de a-i „băga la răcoare pe toți hoții” și de a oferi țării dreptate echitabilă și onestă.

Securitate

Totodată, Maia Sandu a pus un accent major pe problemele de securitate națională. În 2023, aceasta a prezentat o nouă Strategie de Securitate Națională, pe care Parlamentul a aprobat-o în primă lectură pe 15 decembrie.

De asemenea, Maia Sandu a promis că va sprijini „finanțarea adecvată” a armatei. Într-adevăr, aceasta a crescut în ultimii doi ani. Astfel, pentru apărare, de la bugetul de stat au fost alocați 380,9 milioane lei pentru 2021, iar în 2023 – 498,7 milioane de lei. Noua Strategie de Securitate Națională prevede ca în următorul deceniu cheltuielile pentru armată să ajungă la cel puțin 1% din PIB.

Medicină

Maia Sandu a dedicat un capitol aparte pandemiei și sistemului de ocrotire a sănătății. Aceasta a promis că va mări salariile medicilor. Astfel, salariile acestora au fost mărite deja de două ori în acești trei ani.

În octombrie 2022, salariile medicilor și asistenților medicali au fost majorate cu aproximativ 10% , iar pentru directorii instituțiilor medicale și adjuncții acestora, majorarea a constituit 5,5%. În octombrie 2023, salariile medicilor au fost majorate în medie cu 15%. Potrivit Guvernului, creșterea a vizat 48.000 de lucrători medicali. Salariul mediu al medicilor a crescut de la 17.344 la 19.945 de lei, asistenții medicali primesc 12.758 de lei în loc de 11.094 de lei, iar infirmierele primesc 7.486 de lei în loc de 6.510 lei.

Pensia minimă

De asemenea, Maia Sandu a promis majorarea pensiei minime până la 2.000 de lei. În toamna anului 2021, pensia minimă a fost majorată la nivelul promis, dar numai pentru pensionarii cu stagiu deplin de muncă. După indexările din 2022 și 2023, pensia minimă pentru această categorie de pensionari a ajuns la 2.620 de lei.

O altă promisiune pe care Sandu le-a făcut-o pensionarilor a fost crearea unui „Fond de Argint”, prin care autoritățile să ofere „servicii de îngrijire pentru persoanele în vârstă cu venituri mici și solitari. Atât actualul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, cât și predecesorul său, Marcel Spatari, au vorbit despre necesitatea creării unui „Fond de Argint”. Cu toate acestea, de trei ani un astfel de fond nu a fost creat.

Localitățile

Și un alt obiectiv al Maiei Sandu este asistența pentru localități. Aceasta a promis că va aloca două miliarde de lei anual pentru dezvoltarea satelor.

În 2022, autoritățile au creat Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală cu un buget de 770 de milioane de lei. În 2023, bugetul său a fost de 600 de milioane de lei, iar pentru 2024 a fost planificată suma de 601,5 milioane de lei.

În același 2022, autoritățile au lansat Programul „Satul European”. În 2023, pentru proiectele implementate în cadrul acestui program au fost alocați 320 de milioane de lei, pentru 2024 sunt planificate 600 de milioane de lei, iar suma poate fi majorată dacă vor fi mai multe proiecte.

Transmite stiri.md