Să transmită oamenilor din jur tot ce e mai frumos. Asta își dorește Lidia Talpă-Sochirca, din satul Pîrlița, raionul Fălești. Chiar dacă nu a făcut școală de pictură, după ce s-a pensionat, femeia s-a apucat de pictat. Pentru a transmite mesaje lumii întregi, ea are nevoie doar de o coală de hârtie, o pensulă și câteva culori, ne informează tvn.md.
LIDIA TALPA-SOCHIRCA, locuitoare s.Pîrlița: „Toată viața eu am muncit, 22 de ani am muncit la spital, laborant. La mine cred că este în sânge așa. Eu dacă îl văd pe cineva care nu că stă posomorât, dar e bolnav, eu stau și mă gândesc la acel om cu ce aș putea eu să-l ajut. Dacă poate sunt vreo 4-5 ani de când eu nu lucrez și am spus, cum așa să stau. Chiar și la fete le spuneam, dacă stau, ruginesc. Am înțeles că viața asta este o viață foarte frumoasă, pe care trebuie să o prețuiești. Și să arăți ceea ce-i frumos la tot omul.”
Mama a fost cea care a susținut-o în toate, iar acum chiar dacă nu-i mai este alături, Lidia Talpă continuă să creeze în culori.
„Avea ea așa o vază plină cu flori. Tot timpul îmi spunea, uite-te cât e de frumoasă viața și uite ce frumusețe este aranjată de unul Dumnezeu, toate culorile, iar mie foarte mult mi-au intrat în suflet cuvintele ei. Toate cuvintele ies din suflet și trebuie și să le redai, eu ma încercat să le redau iată, am început și a împleti și a croșeta, dar mai mult ma tras în partea desenului. Mișcările sunt viață și trebuie să o redai așa ca pe urmă să nu-ți pară rău că ai trăit degeaba, trebuie să faci ceva, să arăți, dar să nu arăți în fală, dar să arăți așa ca cuiva, chiar și vorbele tale, chiar și lucrurile tale să le fie de folos și să-i putem atrage.”
Lidia a început să experimenteze diverse tehnici și stiluri artistice, iar cu timpul și-a format propriul stil, așa încât picturile ei să fie distincte.
„În primul rând trebuie de prețuit viața, că e mai scumpă decât toate. Să luăm de la ea ce ne place mai mult și ce-i mai frumos și le doresc tuturor să facă numai lucruri bune ca cineva, chiar și satul nostru să se mândrească de lumea care trăiește în el.”
